Regula #3 - Anduranta - cheia succesului pentru alergatori

Regula #3 - Anduranța - cheia succesului pentru alergători  



Cu toții avem în mod natural calități legate de anduranță și calități legate de viteză. Rezultatele pe care le putem obține în alergare – fie la antrenamente fie în concursuri – sunt determinate de combinația acestor calități ale noastre, de anduranță și de viteză.

În mod firesc, după un anumit număr de ani, nivelul condiției fizice ca alergător va crește semnificativ, și în consecință și rezultatele pe care le-am putea obține. Cercetările științifice au arătat că dintre cele două mari categorii de calități ale unui alergător – cele de anduranță și cele de viteză – primele dintre acestea se vor dezvolta mult mai mult față de cele din urmă.

Cu alte cuvinte, rezistența alergătorilor se poate dezvolta într-o măsură mult mai mare decât viteza acestora. Mai mult, putem spune că într-o cursă de alergare, fără o bună rezistență nu ne putem pune în valoare viteza. De exemplu, într-o cursă de semi-fond, pentru a-ți pune în valoare sprintul final și a-ți depăși adversarii, trebuie mai întâi să fii capabil să ții pasul cu aceștia până cu 100m înainte de final!
Antrenorii de fond obișnuiesc au o vorbă: „Nu poți alerga tare până nu alergi mult”!
Aceasta nu înseamnă că alergătorii pe distanțe lungi nu își pot îmbunătăți viteza și nu trebuie să și-o îmbunătățească; dar este un fapt acela că rezistența se poate dezvolta mult mai mult decât viteza. Practic acest fapt a devenit un principiu odată cu Arthur Lydiard, prin celebra sa piramidă. (Puteți citi acest articol pentru mai multe informații: Arthur Lydiard: Principiile planificării antrenametelor)

Mulți dintre alergătorii de elită au spus foarte clar că un factor principal al succesului lor a constat în volumul mare de antrenament. Un exemplu dat de Greg McMillan, este cel al alergătorului Brett Gotcher care a reușit, după ani de antrenament, să susțină pe întreaga distanță a maratonului ritmul recordului lui personal pe 5k din liceu! Prin urmare, după ani de antrenament, a reușit să susțină un anumit ritm de alergare pe o distanță de peste 8 ori mai mare decât la început!

Nu trebuie să confundăm antrenamentele de rezistență cu așa numitele LDS (Long slow distance) – cu alte cuvinte alergări lungi ca durată făcute pe un ritm foarte ușor. Alergările din grupa antrenamentelor de rezistență sunt foarte variate, atât ca durată cât și ca intensitate. Câteva exemple doar de astfel de antrenamente(detalii suplimentare găsiți pe www.runrares.ro ):

  • alergări ușoare
  • alergări lungi – cu multiple variante
  • Fartlek
  • alergări în tempo uniform
  • alergări în tempo susținut
  • intervale de tip tempo
  • intervale de croazieră
Antrenamentele de viteză au și ele rostul lor: îmbunătățesc eficiența alergării la ritmul de cursă, ne dau o mișcare mai fluidă în alergare, cresc forța musculară și a sistemului osos, solicită sistemul neurologic etc. Dar nu trebuie să uităm că aceste antrenamente de intensitate trebuie făcute pe o bază solidă, bază care este formată din antrenamentele de rezistență!

În concluzie:

Alergătorii de semi-fond și fond trebuie să fie conștienți că principala calitate pe care trebuie s-o antreneze este rezistența, și prin urmare să-i aloce o pondere adecvată în programul de antrenament!


1 comment:

  1. Excelent punctat, Rares! Valeriu F., esti pe receptie?

    ReplyDelete